Zilele Orşovei

IMG_9280

IMG_9264

IMG_9365

IMG_9433

IMG_9486

 IMG_9497 1

 IMG_9498 1

IMG_9500  IMG_9540

IMG_9531

IMG_9630 1

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR PRILEJUITE DE ZILELE MUNICIPIULUI ORŞOVA – 2009

  14 AUGUST
1900 —1930 Întâlnirea Primarului municipiului Orşova cu oficialităţile locale şi judeţene

Locaţie: Centrul Civic

1930 – 2000 Deschiderea oficială aZilelor  Orşovei” de către Primarul municipiului Orşova

Locaţie: Centrul Civic

2000 –2400 Program folcloric susţinut de formaţia condusă de Luţă Popovici şi invitaţii săi:

  • Maria Tirean
  • Ion Cernescu
  • Stana Stepănescu
  • Iosif Puşchiţă
  • Iosif Cioclodea
  • Luminiţa Jucu Pascu
  • Iacob Cojocaru

Dansuri populare din zona Banatului

Locaţie: Centrul Civic

   
  15 AUGUST
1000 —1200 Ziua Marinei

  • Slujba de pomenire
  • Jocuri marinareşti: nunta cu bucluc, purcelul suspendat, raţele fiţoase
  • Mesaj Neptun
  • Excursie cu vaporul

Locaţie: Insula „Pescăruş”

1130 – 1200 Concurs de role

Traseu: Zona Primăriei—Blocul turn din Sud

1900 –2300 Spectacol de muzică uşoară & populară

  • Formaţia ZORA din Serbia

Locaţie: Scena amplasată în faţa Hotelului Dierna

2300 Spectacol de muzică uşoară

  • Mihai Trăistariu

Locaţie: Scena amplasată în faţa Hotelului Dierna

   

16 AUGUST

2000 —2100 Spectacol de muzică populară

  • Ansamblu folcloric „Danubius” de la Centrul Cultural Mehedinţi

Locaţie: Scena amplasată în faţa Hotelului Dierna

2130 – 2300 Spectacol de muzică uşoară

  • Formaţia „Silex” – solist Remus Ponoran

Locaţie: Scena amplasată în faţa Hotelului Dierna

2300 –2400 Spectacol de muzică uşoară

  • Andreea Antonescu

Locaţie: Scena amplasată în faţa Hotelului Dierna

2400 Joc de artificii
Ziua Marinei


Anunțuri

Mânăstirea „Sfânta Ana” din Orşova

               Prăznuită la 25 iulie, mânăstirea de maici „Sfânta Ana”  este ctitorie a ziaristului interbelic Pamfil Şeicaru. Acesta a scăpat cu viaţă din luptele care s-au dat în zona Orşovei în Primul Război Mondial, iar ca semn de mulţumire, dar şi în memoria camarazilor căzuţi pe câmpul de luptă, a ridicat între anii 1936-1939. aşezământul monahal de pe Dealul Moşului.

            Mânăstirea cu hramul “Sfânta Ana”, Ana era şi  numele mamei ctitorului, a fost sfinţită abia în 1990, – în perioada comunistă  a funcţionat ca bar, iar alături se construise un restaurant, astăzi Muzeul memorial Pamfil Seicaru.  

Mânăstirea Sf. Ana, 1966

Mânăstirea Sf. Ana, 1966

Manastirea Sf. Ana 2009

Manastirea Sf. Ana 2009

Alte imagini găsiţi în pagina:  Municipiul Orşova

Ştiaţi că …

ansamblu TEXT

… Defileul Dunării este cel mai lung defileu din Europa şi unul dintre cele mai spectaculoase de pe continent.

… zona Cazanelor este declarată de specialişti monument unic al naturii în Europa.

…adâncimea Dunării în Cazane atinge 120 m, iar lăţimea fluviului pe alocuri este de 150 m.

… Parcul Natural Porţile de Fier a fost creat cu scopul protejării a 332 specii de animale, 208 specii de păsări, peste 17 specii de reptile şi 117 specii de plante, toate aflate pe lista celor ameninţate cu dispariţia.

… dintre cele 10 tabule existente în defileu doar Tabula Traiana se mai conservă, iar 4  sunt păstrate în desene şi stampe din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea.

… la Sviniţa în rezervaţia paleontologică, pe râul Saraoschi, se pot vedea calcare cu fosile de amoniţi – melci uriaşi cu cochilia în formă de spirală.

… au fost descoperite unelte şi arme din silex în Peştera Cuina Turcului din Cazane, actualmente inundată de Dunăre.

… denumirile fluviului de-a lungul timpului au fost: “Istros” pentru argonauţi, „Phisos” pentru fenicieni, „Dunare – Donaris” pentru traco-geti, „Istrus – Histr – Danubius” pentru romani.

… ţinuturile temutelor cataracte de pe Dunăre au fost numite „Cazane” pentru că în acele zone întunecate, cu versanţi înalţi şi abrupţi, Dunărea părea că fierbe.

… prin construirea Hidrocentralei Porţile de Fier I nivelul Dunării la Orşova s-a ridicat cu 32m.

In excursie

30.04.2009 – Croazieră pe Dunăre

       
img_5968 img_6011 img_5874 img_5813bjpg
img_5845 img_5831 img_5841 img_5821
img_5838 img_5853 img_5815
img_5817 img_5819 img_5820
img_5840 img_5839 img_5824
img_5872 img_5861 img_5946
img_5850 img_58612 img_5823
img_5965 img_5957 img_5952
img_5983 img_6010 img_6022
img_5887 img_5894 img_5898
img_5981 img_5931 img_5942
img_6020 img_6025 img_5909
     

Traseul turistic Cazanele Mari

Traseul este o poteca spre Platoul Ciucarului Mare (315m) abordabila de pe drumul naţional DN 57,  marcata cu triunghi galben pe fond alb si poate fi străbătut într-o ora.

traseu-cazanele-mari

Traseul turistic Cazanele Mari

poza

Cazanele Mari

lalele-de-cazane

Laleaua de Cazane

indicator

Indicator

marcaj2

Marcaj

pe-carare

Pe traseul turistic

stanci-in-padure

Lapiezuri

lapiez

Lapiezuri

lapiez2

Sculpturi naturale

flora

Din flora cazanelor

poroinic

Poroinic sau untul vacii (Orchis morio)

platoul-ciucarul-mare

Platoul Ciucarul Mare

cazanele-mari-2

Cazanele Mari

Pestera Ponicova

harta-pesterii-ponicova

Harta pesterii Ponicova

Înainte de a ieşi din lanţul Carpaţilor, Dunărea taie o ultimă zonă de calcare formând Defileul Dunării. Cazanele Mari cu pereţi verticali şi pe alocuri surplombaţi, aparţin masivului calcaros Ciucaru Mare (alt. 318 m), situat între localităţile Plavişeviţa şi Dubova.

 Relieful carstic este bine reprezentat prin forme de exocarst precum  doinele, lapiezurile ,cheile scurte şi sălbatice ale pârâului Ponicova, dar şi prin forme de endocarst, câteva avene şi mai multe peşteri. Întreaga zonă face parte din Parcul Natural Porţile de Fier, creat pentru protecţia unor specii submediteraneene şi a peisajului unic în Europa.

intrare-ponicova-1

Intrarea in pestera de pe Dunare

Peştera Ponicova este săpată în versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, Ciucaru Mare, fiind parţial inundată după crearea lacului de baraj. Aici se poate ajunge cu şalupa, parcurgând 500 m pe sub peretele Ciucarului Mare până la gura peşterii. O altă intrare în peşteră se poate face pe pârâul Ponicova, care s-a  adâncit în calcare, a format un pod natural, apoi străbate peştera formând un sistem de galerii etajate şi se varsă subacvatic în Dunăre.

Este cea mai importantă peşteră din Defileul Dunării, ea fiind cunoscută şi sub denumirile de Peştera de la Gura Apei sau Peştera Liliecilor, datorită coloniilor de lilieci care trăiesc în Galeria Liliecilor.

Ponicova

Dinozaur de piatra

Peştera are mai multe galerii, dinspre cheile Ponicovei (de pe uscat) se intră în Galeria Ogaşului Ponicova, sau pe o potecuţă îngustă in Galeria Liliecilor. Aceasta este o sală lungă de peste 100 m, lată de 60 m şi înaltă de peste 30 m, care are pe podea blocuri de prăbuşire, gropi, concreţiuni şi movile de guano provenit de la liliecii relativ mari.

Din Galeria Ogaşului Ponicova se desprind două ramificaţii: una ce duce spre Galeria Concreţiunilor, partea cea mai frumoasă a peşterii, cu anemolite şi Sala Coloanelor, iar cealaltă duce la Galeria Scării şi Galeria cu Argilă.

Condiţiile de vizitare sunt precare, peştera nefiind amenajată pentru turism, ea fiind declarată rezervaţie speologică datorită unor resturi fosile de Ursus spelaeus, un fragment de ceramică foarte veche şi a unor specii endemice. 

Vizitarea se recomandă să se facă în grupuri conduse de un ghid, având lămpi, cizme de cauciuc, echipament adecvat, deoarece vizitarea întregii peşteri durează 2-3 ore.

Prof. Norica Boiangiu

vezi şi „Defileul Dunării”

Parcul Natural Portile de Fier

 parcul-natural-portile-de-fier-foto1

Parcul Natural Porţile de Fier, se găseşte în sud-vestul României şi urmăreşte cursul Dunării pe o lungime de aproximativ 140 km, având o suprafaţă de 115655 Ha şi se găsesc 18 rezervaţii ştiinţifice cu protecţie integrală.

            Dunărea la Porţile de Fier nu separă Carpaţii de Balcani, ci este o vale transversală în Carpaţi. Întreg ansamblul de munţi la apus de culoarul Timiş-Cerna şi de Timoc, orientat N-S şi tăiat prin mijloc de Dunăre, constituie o singură unitate geografică, numită ” masivul Porţile de Fier „.

            Datorită complexităţii geologice, diversităţii biologice, ca şi vestigiilor culturale, Parcul Natural Porţile de Fier rămâne un patrimoniu ştiinţific şi peisagistic cu o largă reputaţie internaţională.

            Pe suprafaţa Parcului Natural Porţile de Fier, ce reprezintă 0,48% din întreaga suprafaţă a României se află jumătate din numărul speciilor cunoscute în flora ţării noastre, ce explică prestigiul floristic pe care l-a dobândit Defileul Porţile de Fier. Diversitatea habitatelor a favorizat o faună bogată şi variată,parcul-natural-portile-de-fier-foto2 reprezentată prin numeroase specii de peşti, reptile, păsări şi mamifere, rare în restul Europei, ce se dovedesc a fi foarte importante pentru echilibrul ecologic. Această zonă este cea mai importantă a României din perspectivă ecologică, cu trăsături unice din punct de vedere morfologic, paleontologic şi structural.

 Din punct de vedere ISTORIC, acest teritoriu este foarte interesant. Cercetările geologice şi arheologice au dus la descoperirea celei mai vechi aşezări umane stabile din Europa având o vechime de circa 9000 ani.

            În timpul stăpânirii romane, împăratul Traian a construit un pod care traversa Dunărea şi a cărei structură se poate admira şi astăzi parţial.

            În perioada feudală, s-au construit diferite cetăţi şi mânăstiri, printre care Cetatea Medievală TRICULE şi Mânăstirea Vodiţa.

            Simbolul Parcului indică cele trei trăsături ale sale: cea istorică prin turnurile Tricule, cea botanică prin Laleaua de Cazane şi cea geologică prin fosila unui amonit. O sinteză a celor de mai sus o putem găsi la Muzeul Regiunii Porţile de Fier de la Drobeta Turnu Severin, unde în vastele sale saloane, au fost realizate expoziţii tematice reprezentative.

            În cadrul muzeului funcţionează un laborator de educaţie ecologică, ce are rol de nod al reţelei cu alte două parcuri din judeţul Mehedinţi, Geoparcul Mehedinţi şi Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei (Băile Herculane).

                Pe celălalt mal al Dunării vedem Serbia, unde se găseşte Parcul Naţional Djerdap, ce colaborează cu Parcul Natural Porţile de Fier în derularea unui proiect important în vederea creării unei rezervaţii a Biosferei.

Prof. Ioan Vidican

vezi şi „Defileul Dunării

„Orşova veche

Salamandra

Chipul lui Decebal-un megalit din timpurile noastre?

Cazanele Dunarii de ieri si de azi

„Frumusetea lucrurilor exista în mintea celui care le admira”

Orsova

Municipiul Orşova – situat în formă de amfiteatru la confluenţa râului Cerna cu Dunărea, întru-una dintre cele mai frumoase depresiuni ale Defileului “Porţile de Fier” – este un nod turistic între Drobeta Turnu Severin – Băile Herculane – “Cazane”.

Dintre obiectivele turistice ale municipiului se remarca…

continuare

voditaIntre Orsova si Drobeta Turnu Severin

Mânăstirea Vodiţa a fost ridicată între anii 1370 – 1372 de Sfântul Nicodim cu bani daţi de Voievodul Vladislav I. De-a lungul timpului, mulţi conducători au ţinut-o la rang de mare preţ: Dan I, Mircea cel Bătrân, Dan al II-lea, Vlad Dracul,…

continuare

grecescuIn municipiul Drobeta Turnu Severin

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – păstrează şi Piciorul Podului lui Traian construit de Apollodor din Damasc între anii 103 – 105, Castrul roman, Ruinele termelor romane, Cetatea medievală…

Muzeul de Artă – deţine lucrări semnate de Aman, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Ressu, şi alţii.

continuare

herculaneBaile Herculane

Aflată la 18 Km de Orşova şi înscrisă în traseele turistice internaţionale, Staţiunea Băile Herculane ale cărei izvoare termale sulfuroase sunt cunoscute din antichitate ca Ad Aquas Herculi Sacras sau Apele Sfinte ale lui Hercules,  este atestată documentar din 153 dHr. pe o tabulă…

continuare

cazaneClisura Dunarii

Muzeul etnografic din Eşelniţa adăposteşte peste 1000 de costume populare din toate zonele ţării.

Parcul Natural „Porţile de Fier” – Rezervaţie a Biosferei şi Patrimoniu UNESCO – include rezervaţiile, aflate în apropiere de Orşova, Cazanele Mari şi Cazanele Mici, Gura Văii – Vârciorova … printre ariile protejate.

În Rezervaţia Cazanele Mari şi Cazanele Mici cuprinsă între munţii Ciucarul Mic şi Ciucarul Mare, abundă vegetaţia submediteraneană, dar şi plantele rare…

continuare